Ce se ascunde în spatele vorbelor?

03 mai Ce se ascunde în spatele vorbelor?

• Nu pentru mine fac toate acestea ci pentru noi / tine / familie! În curând toate se vor îmbunătăți. Atunci va veni vremea și pentru sentimente. Mai ai puțină răbdare și îți promit că totul va fi bine!

Argumentele raționale camuflează teama de dezvăluire.

• Nu trebuie să suport asta. Mă rănești permanent. O faci intenționat…

Temeri / răniri nesoluționate în trecut.

Încărcături emoționale care nu au un ,,canal” de evacuare pregătit în mod conștient.

• Nu m-ai iubit niciodată. Tu ești de vină că mie îmi merge cum îmi merge. Ai o mare problemă.

Teama de a pierde sau un joc de puteri.

Dependența emoțională.

• E prea mult pentru mine. Te plac cu adevărat, dar am nevoie de distanță.

Frica de a fi părăsit, de a fi rănit.

Frica de a pierde libertatea (puterea asupra propriei vieți).

Dorința de apropiere este sufocată de experiențele negative ale trecutului.

• Aș vrea să știu ce faci. Îmi fac griji pentru tine.

Frica de a fi părăsit.

Frica de greșeli cu urmări dureroase pentru stima de sine.

• Dacă nu reușesc să rezolv asta, mă distrug. Nimic nu mai are sens.

Problema și conflictul sunt confundate.

O rezolvare prin negociere nu este în sensul situației.

• Nu pot să îl / o simt. Ce s-o fi întâmplând?

În realitate nu te poți simți pe tine însuți și de aceea crezi că nu îl poți simți pe celălalt. Este o proiecție care duce la sentimentul de separare și singurătate.

• Sunt foarte aproape de a o găsi. Așa simt.

Se caută soluția unei probleme, deși în realitate este vorba de un conflict interior.

• Vreau cu adevărat toate astea, deși nimic nu-mi reușește. Nu înțeleg de ce situația mea e mai rea ca a altora. Sunt dezavantajat de viață. Am ghinion.

Dorința nu este autentică, ci este o diversiune / fugă din fața unei teme mai importante

Dorința nu derivă dintr-o aspirație reală, ci dintr-o idee (falsă) a rațiunii despre propria fericire.

• Vreau cu adevărat aceasta, dar nu reușesc să fac primul pas.

Vrei să faci asta în primul rând pentru a nu trebui să faci altceva (eventual neplăcut).

Decizii calculate conștient, care se împotrivesc (sabotează) sentimentul.

Conflicte interioare care consumă aproape toată energia.

• În situația aceasta nu mai puteam face nimic. El / ea a fost de vină prin comportament inechitabil. Mereu se întâmplă așa, mai ales dacă nu ești vigilent.

Frica de respingere, pentru că s-ar putea să nu fii suficient de bun sau să ai defecte.

Convingerea că viața ar consta în a câștiga mereu luptele împotriva oamenilor și a forțelor din exterior.

• Bietul de mine…De ce mereu eu? Voi cu plăcerea, eu cu munca.

Rațiunea încearcă să atragă compasiunea, pe care o confundă cu iubirea

Deprinderea de a te considera victimă.

Nu există nicio aspirație reală, de împlinire în viață.

Rațiunea își face un scop din a fi ocupată cu suferința.

• Nimic nu-i în regulă și acum eu nu vreau să mai aud nimic despre aceasta.

Frica de inutilitate, în cazul în care iluzia despre situația proprie se destramă. Atunci, cine mai sunt eu?

Bibliografie: Shache, R. (2009). Die sieben Schleider vor der Wahhrheit. Nymphenburger.